De ce să ții un jurnal
Un citat de pe prima pagină a ultimului meu jurnal spune: "Cine se uită în exterior visează, cine se uită în interior se trezește" (Necunoscut).
Sunt multe motive pentru care să ții un jurnal. Mai jos sunt unele dintre motivele pentru care am ales să țin unul:
1. Autoanaliza
Povestea mea cu jurnalul a început în clasa a șaptea când diriginta mea de atunci ne sfătuia să ținem un jurnal dat fiind faptul că și dumneai ținea unul și știa ce implică acest lucru (probabil că te-ai prins că era profesoară de română).
M-a intrigat ideea.
Și am început să scriu. La început zilnic (voiam să respect definiția originală), iar apoi mai rar fiindcă uneori mi se părea plictisitor doar să etalez ce mi s-a întâmplat în ziua aceea (până la urmă nu avem toți parte de zile wow ca în Phineas și Pherb).
Și am hotărât să nu mai scriu zilnic fiindcă era inutil, nu lăsam nimic valoros acolo.
Anii au trecut și deși nu am scris zilnic, s-au adunat ceva "volume" din viața mea cu capitole în care eram fericită, ori tristă, îndrăgostită, plictisită (și se vede prin faptul că scriam un singur rând), pesimistă, pozitivă, pe scurt, eu în toate felurile.
Și atunci mi-am spus... "Stai un pic, asta chiar mi-ar fi de folos!"
Eu în clasa a opta cu evaluarea,
Eu în clasa a noua cu acomodarea la noul liceu,
Eu când mă pregateam pentru admitere...
Cum eram atunci și cum sunt acum? Am evoluat sau am stagnat în gândire?
Sunt zile în care nu-mi vine să cred cum gândeam acum cinci ani și asta am putut-o vedea recitindu-mi gândurile. Ai fi surprins cum și stilul de a scrie sau ce scrii se schimbă în timp. Până la urmă ești tu cel care se schimbă, uneori fără să-ți dai seama.
2. E un bun început de a-ți găsi propriul stil de scris
Dacă vrei demult să scrii o carte sau un articol, dar totuși simți că nu ai timp sau pur și simplu crezi că încă nu ți-ai găsit un stil anume, poți începe prin a scrie într-un jurnal. Până la urmă acolo poți fi tu în cel mai haotic mod posibil (cu desene, flori lipite, orice)!
La mine nu a început neapărat cu dorința de a scrie (sau să încep un blog), dar cu timpul am observat în scrisul meu mai mult mesaj și nu doar o enumerare de fapte dintr-o zi. Parcă retrăiam citind în prezent ceea ce simțeam în trecut prin alegerea cuvintelor potrivite. Simțeam furia cu care scriam (de parcă se reîntorcea precum un boomerang), retrăiam bucuriile, dezamăgirile și așa mai departe.
3. Îți poate reda încrederea în tine
De câte ori nu trecem prin perioade grele?
Parcă atunci nu mai vedem decât negru în fața ochilor și orice sfat pe care l-am primi nu ne este de folos.
Răspunsul este tot în noi.
Știu că ducem vieți ocupate, știu că suntem stresați, știu că uităm când am reușit s-o ducem până la capăt, știu că avem un hop nou în viață de multe ori pe care nu l-am mai întâlnit și frica intervine.
Citisem despre o idee acum câțiva ani, nu mai știu exact la cine, despre recomandarea de a păstra într-un carnețel toate succesele noastre, dățile în care am avut parte de reușite pentru ziua în care dăm de o sarcină dificilă.
Eu am încorporat ideea tot în jurnal fiindcă până la urmă acolo sunt eu cea cu bune și rele și m-a ajutat de multe ori să-mi dau seama că nu e un capăt de lume. De multe ori ceea ce mi se părea peste puterile mele, venea și pleca, și realizam că nu a fost așa o monstruozitate.
Începe de azi
Aceste trei motive mi-au venit acum prin minte, sper că te-am convins. Nu e nevoie să scrii zilnic, ci să scrii atunci când simți nevoia. Drept recompensă, îți ofer un drum al autocunoașterii!
Ce zici? Începi să fii azi autorul propriului roman?
